Iar am trecut de la una la alta, conştient şi intenţionat!
Şi iar unii au al şaselea şimţ şi reacţionează frumos! Aş mai spune ceva legat de un simbol ce devine lait motiv în viaţa mea, dar mă abţin cu greu căci nu vreau să rănesc ce nu merită a fi rănit (şi pentru că, de data asta, sincer chiar mi-a plăcut la nebunie gestul, modul şi…ele!)…şi-n plus, evit să fiu rea, mai ales că surpriza a fost surpriză plăcută şi m-a făcut puţin să mă topesc…
Trecând peste asta, dar înainte să ajung la cealaltă, amintesc o frază ce mi-a fost spusă vineri şi care m-a amuzat maxim! Cică: “Bărbaţii sunt foarte sensibili, un singur gest dacă-l faci şi sunt gata să-ţi cadă la picioare, înnebuniţi!” Ete, na, c-am auzit-o şi-am văzut-o şi p-asta!
Aşa…acum ajungem la ideea de bază, cum că iar m-am jucat teribil de mult şi iar mi-a plăcut lucrul ăsta! Nu mai văd niciun lucru rău în asta, ba chiar mi-am făcut o obişnuinţă din ea! Mi-e scrisă în sânge şi nu scap aşa uşor! De fapt nici nu mai vreau să scap…
Acum se leagă nişte chestii ce nu ştiu dacă vor rămâne înnodate, dar ştiu că asta ţine doar de mine şi de decizia mea, deci nu-mi fac griji! Se simt intenţiile în degetele ce tastează şi-n gândurile ce zboară ca astă vară, în 7 zări! Proporţia de necunoscut e încă în dezavantaj faţă de cea de cunoscut, dar are un ritm mai alert şi mai haotic şi mă prinde uşor în hora asta de ameţeli!
Vineri, sentimentul “Cosmopolitan” girls a prins din nou contur în La Scena veche şi frumos aranjată şi m-au convins să duc ideea până-n punctul B (coordonata 52), unde m-au lăsat să zburd singură cu intenţiile mele cu tot! Şi n-am fost lăsată să aştept prea mult, căci resursele mele s-au încărcat subit ca la jocurile pe calculator când mai primeşte vieţi pentru că ai luat-o pe drumul cel bun! Deci, bănuiesc că şi eu am ales bine!
Sâmbătă mi-am încălcat promisiunea fabricată la ora 7 dimineaţă şi am îmbrăcat haina albă a unei plimbări ce a părut un “first date”, deşi nu era…Poate va fi! Cert e, deocamdată, că a avut un aspect de legătură formată din 11 bucăţi roşii ce fermecau gândurile! Seara iar s-a lăsat cu ceai şi discuţii filosofice despre nemurirea unor intenţii ce se lasă aşteptate, dar câştigă puncte în plus…plus…plus, anihilându-le pe cele-n minus…minus…minus! Bine măcar că s-au recuperat obiectele pierdute şi acum nu mai exista pretexte, ci doar adevăruri!
Azi îmi doresc să şterg din calendar următoarele 2 săptămâni ca să se ducă şi sesiunea asta, dar înainte să-mi pregătesc radiera, continui să citesc cursul, căci sunt conştientă că nu-s magician! Cu lucrurile astea nu-i de joacă!
Se cheamă dor de vară şi apare în momentele de saturaţie de iarnă, de ceai cald şi haine groase…Adică acum!
Asta e pentru tine, cadou din partea mea:
iar starea de spirit trebuie să fie la cote înalte, pigmentată pe alocuri cu aluzii şi glume! E locul ideal în care se întâlnesc oamenii cu preocupări asemănătoare, adică bătut câmpii cu graţie şă râs de alţii şi de ei înşişi! E locul unde-ţi dai întâlnire ca să recuperezi nişte chestii ce nici măcar nu se află acolo, dar ţin loc de bun pretext! E spaţiul (şi nu “locaţia” cum zic unii învăţaţi de-ai plaiurilor mioritice 
) care ţine timpul în loc şi deprimările departe şi se află doar la 10 RON distanţă! Şi nu mă îndoiesc de asta cu siguranţă, ci “chiar din contră” mă îndrept!
